PRIMA PAGINA / Storia / Foto / Renoir / Madonna / San Rocco / Toronto / Australia / Ricordi / Proverbi / Guestbook
HOME / History /  Photos  / Renoir / Madonna / Saint Rocco / Toronto / Australia / Memory Lane / Proverbs / Guestbook
 
 

DOMENICO CAPUTO (Micu e Damu)

Biografia

 
 
     
 

"Ma vui mi haciti u mi virguagnu

poeta mi chiamati ma no sugnu
no capisciu propiu nenta e poesia
scrivu cuamu mi dicia a testa mia."

(Micu e Damu)

 

 
     
 
 

 
 
   

 U viacchiu e u Bambinu

Cuntami nonnu cuntami tuttu
tu chi vidisti bellu e bruttu
cuntami cuntami l’antichi chi fhacianu
computer televisioni e atru non avianu

A puacu a puacu tantu ti cuntu
tiampu libaru nd’avimu tantu
viniadji e strati eranu sempa affollati
fhora cu i vicini ni passavamu i sirati

ma non appena u luangu viarnu arrivava
’ngiru o vrasciari a sirata si passava
cu era bravu cunti cuntava
veri e tanti si ‘nventava

cuntami cuntami cuntami ancora
cuamu i zzitiadji ghiocavanu fhora
quale giocattuli idji avianu
e l’atri cuasi chi fhacianu

giocattuli ‘ndavianu tanti
ghiocavanu ‘nziami cuntianti
o pizzicu a sbarra o ammuciatedjia
’ncia ogni strata e ogni vinedjia

i fhimmani a lapa e ai petrudji ghiocavanu
pero’ cu i masculi quasi mai si ‘mbiscavanu
a campana era nu ghiuacu popolare
’ncia` ogni ruga i vidivi ghiocare

cuntami cuntami a scola com’era
i tiampi prima do maestru Fera
e chidji tiampi fhortunatu cu ghia
a maggioranza non scrivia e leghia

pe fhirma bastava na cruci
tuttu l’atru si dicia a vuci
si ‘nc’una littara scritta o leghiuta volia
da perzuna chi sapia viatu viatu si rivolgia

cuntami cuntami chi lavori fhacia
tutta a gianti chi no scrivia e leghia
cuntami do viarnu cuntami e l’estati
cuntami tuttu de tiampi passati

fhina duva t’arriva a vista era tuttu mari
cu i raggi do suli cangiava tanti culuri
quandu diventava tuttu bellu ‘ndoratu
viatu viatu u fruttu volia cogghiutu

ma fhorse ti stai cumfundiandu
valli e collini mi stai mustrandu
l’acqua djia` no potia arrivare
no ‘nci potia mai essere u mare

o bellu mio io non mi staghiu cunfundiandu
e nu rande mare e ranu ti staghiu cuntandu
quandu era maturu biondu diventava
cuamu nu mare ‘ndoratu ondeggiava

mancu e viarnu u lavoru mancava
cu tanta anzia a gianti aspettava
sacchi e sacchi e perli nigri cogghia
puru chidji chi cadianu ammianzu a via

e ogni strata chi passavi
i ruati de troppiti sentivi
tutti i strati eranu belli ‘mprofhumati
profhumavanu de uagghiu e oliva macinati

ma dimmi fhigghiu chi stai penzandu
dimmi chi vidi duva stai guardandu
si ti sianti stancu ni fhermamu
e` n’atru ghiurnu ricuminciamu

dimmi nonnu ca i fhatti chi mi cuntasti
dimmi ca su tutti veri e no ti ‘nventasti
perli nigri e mari ‘ndorati
strati affollati e ‘mprofhumati...

viani cca` abbrazzami bellu mio
tutti fhatti veri ti cuntai io
mo e` miagghiu u ni fhermamu
l’annu prossimu ricuminciamu

cuntami nonnu cuntami ancora.......
 

                                                    (Dicembre, 2009)


A STORIA E L’EMIGRANTI

Cuamu tanti prima e duappu cu a fhamigghia sua partiu
supa nu bastimentu in terra assai luntana emigrau
u viaggiu era luangu ma u cuari era chinu e speranza
ma gia’ de primi ghiuarni sentia assai a luntananza

ncia’ nu paccu e na valici si portau i puacu cuasi chi avia
e na figura da Madonna da Muntagna vicina o cuari tenia
penzandu a mamma,patra,amici e parianti
nu ghiuarnu quandu tuarnu su tutti cuntianti

quandu in terra straniera u bastimentu arrivau
cu tanti paisani e parianti viatu si ’ncuntrau
cu i viaggi e pagara e a fhamigghia e sfamare
duappu nu paru e ghiurni si misa a fatigare

ma a vita non e’ facili pe cu no leghia e no scriva
pero’ no s’abbandunau e trovau u muadu u sa sbriga
cu i primi sordi chi guadagnau
i diabiti de viaggi si pagau

ghiuarnu duappu ghiuarnu cu anzia aspettava
na littara ca a mamma sua ogni tantu mandava
e quandu unu de fhigghi cchiu’ e na vota chianu ncia’ leghia
cu a mani supa l’uacchi ammucciava ogni lacrima chi scindia

sacrifici e mistiari nda’ fhiacia tanti
pemmu porta a fhamigghia sua avanti
nu puacu e sordi a puacu a puacu risparmiau
e quattru mura pa fhamigghia sua accattau

cu tanti sacrifici duappu tanti anni i pagau
e i fhigghi cuamu miagghiu potta i sistemau
misi e anni nda passaru e viaru abbastanza
finalmenti arrivau l’ura u si fa’ na vacanza

u bigliattu aeriu in cuntanti pagau
e puru nu puacu e sordi si portau
finalmenti u sognu sua s’avverau
n’atra vota a mamma sua abbrazzau

ma viatu viatu assai delusu restau
l’amici non eranu cuamu i dassau
cu ’ncuntrava ’ncuntrava viatu salutava
ma a maggioranza puacu retta nci dunava

’ncia’ mianti sua tantu si domandau
ma na giusta risposta mai a trovau
ma io a sta gianti nente nci cercai
partivi e cchiu’ spaziu nci dassai

mi siantu emigranti ’ncia’ casa mia
no sacciu cchiu’ quala e’ a terra mia
prima do tiampu a valici si preparau
e pe l’urtima vota a mamma sua abbrazzau

nui chi luntani ni trovamu
miagghiu u ni rassegnamu
duva simu e duva ghiamu
emigranti simu e restamu

 

A PIGNARA E CAPISTANU

Ogni tantu mi viani ncia mianti
bella,ata,eleganti e ’mponianti
quntu voria u n’assettamu
e tuttu e de tutti u parramu

tu ca pe seculi a Capistanu vivisti
voria u mi cunti chi vidisti e sentisti
nenta scrittu o a vuci dassasti
seculi e storia cu tia ti portasti

io veramenti fhuda sempa nu puaco virgognusu
ma urtimamenti no tiagnu mai u mussu chiusu
puru io l’aghiu longa a memoria
ma a mia e’ tutta ’n’atra storia

no ’nc’e’ arvuru chi si provai no ’nchianai
a tia sempa ti guardai ma mai m’arrizzicai
tanti vuati ncia mianti parrava chianu chianu
forse quandu crisciu ncia fhazzu u ti ’nchianu

a vuati mi domandu si sula ti sentivi
e cuamu l’atri arvuri ’nchianata volivi
ma tu u sai ca a curpa no fuda a mia
iari truappu ata e io l’ali no l’avia

cu i vrazza paria ca u cialu toccavi
a chiji passari e mamma nci fhacivi
cantandu cantandu paria ca mi sputtianu
volanduti ’ntuarnu a modu sua mi dicianu

a vogghia ca ti sputi i mani
cca’ no si capaci u ’nchiani
pua ’nchianara ogni castagnara e livara
ma non e’ cosa tua u ’nchiani a PIGNARA

fhusti a cchiu’ anziana,a cchiu’ bella e cchiu’ ata
ma e certa gianti e Capistanu no fusti mai calculata
nce libri e tuttu e de tutti scrissaru
ma e tia mancu na menza parola dissaru

ma no serva ca ta cuntu io a storia
a canusci cchiu’ e tutti a mimoria
nui simu puacu calculati
si simu vasci o simu ati

tu i canuscisti propiu tutti
buani, mali, belli e brutti
no ti dedicaru mancu na via
e cangiaru puru chijia mia

tu ca ’nziami a Santa fusti regina
ti rivigghiasti chijia tristi matina
nujiu u ti difende si presentau
puru l’amministraziuni t’abandunau

ma tu e nenta ti lamentasti
viatu viatu tuttu capiscisti
puru a fhini tantu bene fhacisti
chiudisti l’uacchi e t’inchinasti

a curpa non fu’ e cu ti vindiu
forse u destinu u custringiu
ma e Capistanu chi no s’appellau
e nujia atra soluziuani trovau

io veramenti era luntanu
cuamu tanti atri e Capistanu
era giuvani e tantu potere non avia
ma si domandavanu fhacia a parti mia

tu ca chianti pe tutti sentisti
poverta’ e tanti doluri vidisti
tu ca bene sempa a tutti volisti
pe tia mancu na lacrima vidisti

sulu chiji povari passari pe tia ciangiru
quandu a casa e a miagghiu amica perdiru
a gianti ca u spettaculu si guardau
mancu u bon viaggiu a tia augura

io su sicuru ca a tutti salutasti
e de Capistanu mai ti scordasti
nui u cuari debuli avimu
e sempa bene nci volimu

mo voria u sacciu si ssi’ luntana o vicina
ma forse ti truavi ncio’ salottu da regina
sicuru ca ti truavi ncia’ puasti ’mportanti
cu a bellezza tua l’aduarni tutti quanti

pajisi e citta’ assai ’nda’ girai
una cuamu a tia mai a ’ncuntrai
pe mia u mio e’ u miagghiu liattu
a tutti l’atri nci truavu difhiattu

mo prima ca ti salutu sianti chi ti dicu
sulu i Capistanuati mi chiamanu Micu
si pe miraculu nu jiuarnu ni ’ncuntramu
speru ca ti ricurdi e Micu e Damu

basta ca mi tuacchi u piadi chianu chianu
capisciu viatu ca si a PIGNARA e CAPISTANU
u modu u parramu a modu nuastru u trovamu
e tanti nuavi e viacchi ninda cuntamu

mo t’abrazzu forte m’inchinu e ti salutu
tutti l’atri mi chiamnu Domenico Caputo
in casu ca no ti travi bene e vua u cangi via
ricordati ca nc’e’ sempa puastu ncia casa mia.

 


 

MORIZZU....tanti cari ricordi

quanti ricuardi d'allegria e d'amuri
mo si fannu cumpagnia muri e muri
era na rrama sempa sempa 'nfrundata
mo e sulu na vinedjia e puachi calculata

arriadi a Morizzu era e viaru bellu
vu puannu dira 'Ntuani e Brunellu
gianti semplici chi sempa lavurava
olive cogghia e tanta terra zappava

'gnoranza e poverta' in abbondanza
ma no mancava orgogliu e speranza
e chidji tiampi pochissimi possibilita'
ma nudjiu ghia cercandu a carita'

arriadi a Morizzu nescivi e criscivi
ma a 13 anni pe Toronto partivi
ma chidjia scelda no fuda a mia
stacia buanu 'nziami a gianti mia

gia' tanti u sapiti ca nenta mi scordai
tuttu filmatu ncia sta cucuzza mi portai
gira e rigira a pellicula ncia testa mia
vighiu tuttu e tutti cuamu na vota vidia

non era nu corsu e non era na strata
na piccula vinedjia cu na sula entrata
era nu bellu paradisu propiu a periferia
duva passai i migghiu anni da vita mia

non appena trasivi ncia chidjia vinedjia
vidivi cummara Tiresa arriadi a portejia
tutta a ruga sempa sutta cuntrollu tenia
cu trasia e cu nescia atra scelta non avia

affhiancu a fhamigghia e Taggri' stacia
cu a gianti da ruga sempa d'accordu ghia
puru a procissiuani a Morizzu sempa venia
e nannima do barcuni i sordi nci 'mpendia

ncia chidji ruga nc'era sempa allegria
puru ca stanca a gianti si ricogghia
si cogghianu avanzi a casa da nanna mia
ogni sira nu veru cinema all'apiartu paria

Ruaccu,Maria Tiresa u ziu Vitu e a zia Mena
no nc'era sira chi no facianu parti da scena
sempa in primu pianu era puru Rosina
tutti a trattavanu cuamu na vera regina

puru na fhamigghia forestera abitava a Morizzu
a fhamigghia Di Leo pe anni si trasferiu do Pizzu
veramente na fhamigghia brava e educata
e tutta a gianti e Morizzu fu viatu accettata

Rosanna puru pe puacu a Morizzu abitau
ma 'nziami a mammasa po corsu ni dassau
mammasa sempa cuamu na bambula a vestia
fhacia a murritusa si tuttu a modu sua no ghia

all'angulu nannima e pappuma Micu abitavanu
mi domandava sempa pecchi e vui si parravanu
ma ogni tantu quandu propiu e brutti venianu
pe nommu i sentanu puarti e finiastri chiudianu

ogni tantu puru vicini e vicini si mingrighiavanu
no passava assai e culu e cammisa diventavanu
a Morizzu no potianu stara nimici a longa durata
e nu modu o l'atru nc'era ammianzu a parentata

a sinistra stacia a fhamigghia e Manfrida Coluzzu
era propiu djia' chi cuminciava u veru Morizzu
mi ricurdu a Donna Mariuzza,Tiresina e Pinu
ca ancora oghia mi tratta cuamu nu fratellinu


Donna Mariuzza sempa Micuzzu mi chiamava
quandu fhacia caddu sempa ghiacciu mi dunava
avianu nu cane tuttu ghianu chi paci no pigghiava
sempa baghiava quandu patrima cantando passava

puru cumpara Nicola u Panzutu sempa ghia e venia
avia na casdjia nce livari propiu arriadi da casa mia
ncia chidji livari ogni tantu oliva minda cogghia
pe sordi po cinima a Donna Mariuzza nci vindia

veramenti e cumpara Nicola pagura no 'nd'avia
tantu gia' u sapica ca e luntanu no mi canuscia
prima ca s'avvicinava gigghi gigghi ma fughia
sutta i baffi ma ridia quandu gridara u sentia

chidji e cummara Sabetta stacianu vicini a nui
puru a fhamigghia sua era 'mparentata cu nui
cu ziama Parma u fhigghiu Cianzu era spusatu
e da casa sua a chidjia nostra era sulu nu satu

u pana 'mpurnatu tuttu Morizzu 'mprofumava
tuttu u vicinatu ncio furnu nuastru u 'mpurnava
era d'usanza ca nu pizziciadjiu si scangiava
cu na sarda o cu dui frittuli io mi ricrighiava

cuamu viditi cari ricuardi 'ndaghiu tanti
ma ancora e cuntara 'ndaghiu 'mportanti
mo chiudu l'uacchi e ciarcu chianu chianu
u vinda cuntu atri e tiampu assai luntanu

a destra do vadu e cumpare Coluzzu
trasimu propiu ncio cuari e Morizzu
e livari e d'uarti era tuttu circondatu
propiu nu bellissimu paradisu privatu

djiarriadi eramu e viaru na murra sana
era fhesta tutti i ghiuarni da simana
certi vuati propiu a Torre e Babele paria
gridati a destra e sinistra e nenta si capiscia

a prima casa stacianu ziuma Cianzu e ziama Palmerina
'Ntuani e Lisa sempa piadi piadi sira ghiuarnu e matina
affhiancu eramu sia ncia na stanza e menza cucina
io, mama patrima e tri suaru; Sara, Bruna e Giannina

a l'atra porta stacianu Ziuma Rimbombi e zia Teresina
cincu cugini;Micuzza,Brunu,'Ntuani,Ruaccu e Giannina
viatu venia a fhamigghia e ziama Lisa e ziuma Peppinu
cincu cugini; Rinuccia,Claudia,Leli,Brunellu e Vicenzinu

all'urtima casa nannima Richetta chi sempa pregava
po ghiuarnu ca u nonnu mio e chidjiu viaggiu tornava
eramu e viaru tanti e nci fhaciamu sempa cumpagnia
trovavamu sempa u modu pemmu a tenimu in allegria

ghiuachi gia' u sapiti ca nda fhaciamu tanti
ma sulu a certi partecipavamu tutti quanti
djiarriadi a porta chiusa nudjiu a tenia
e casa a casa sempa si trasia e nescia

chidji ghiuarni d'estati no finiau mai
cchiu' e na vota cumbinavamu guai
specilmenti quandu n'acchiappavamu
puru i mammi nuastri si mingrighiavanu

ma u viarnu a Morizzu era cchiu' bellu
su ricordanu puru 'Ntuani e Brunellu
u friddu veramenti no sentiamu
'ngiru o vrasciari ni cogghiamu

ziuma Rimbombi era e viaru na cannunata
ogni santa sira sinda 'nventava na vrancata
vi giuru ca assai cchiu' e nu politicu nda sapia
si scialava u spara e a tutti ni tenia in allegria

ma da scena ziuma Ciccu nu puacu si ritirau
quandu ziuma Peppinu a televisioni accattau
cangiau completamente tutta a situaziuani
assai cunti eranu sempa in continuaziuani

mi ricuardu ca a sira tutti 'nterra n'assettavamu
cu a vucca aperta cuamu 'ncamati guardavamu
L'isola del Tesoro e Bonanza mi piacianu assai assai
ma pemmu guardu I Miserabili no mi stancava mai

ma a puacu a puacu chidjiu paradisu fhiniu
cu vicinu cu luntanu e cu pe sempa partiu
Micu tuttu ncia cucuzza si portau
e ncia quattru uri tantu vi cuntau

ma quandu u progressu a Capistanu arrivau
tanti cuasi buani e puru tanti mali nda' portau
puru Peppino Garibaldino arrivau
u puastu e Vico Maurizio pigghiau

menu male ca a chidjiu muru restau 'ncodjiatu
e djiarriadi a Morizzu mio restau incontaminatu
ma cu l'aghiutu vuastru chianu chianu u cacciamu
e torna Vico Maurizio duva nesciu Micu e Damu

Morizzu tantu arriadi no restau
maistri,dottori e avvucati dunau
sulu Micu u cchiu' fessu restau
partiu pe Toronto e no studiau

Speru ca propiu e nudjiu mi scordai
sulu i ciucci e gadjini no menzionai
cu chista e viaru assai mi stancai
cchiu' e quattru uri nci 'mpiegai.

 
     
 

               HOME / PRIMA PAGINA